Categorii
poezii

Azi aleg

Azi aleg

O! doresc Părinte bun
ţie să-ţi slujesc
azi aleg să mă supun,
să mă pocăiesc.

Ochii-n ochii Tăi mereu
aţintiţi să fie
să ţintească cerul Tău
pentru veşnicie.

Iar urechea mea s-asculte
doar Cuvântul Tău
ca din glasurile multe
să Te-aleg mereu.

Mâna-n mâna Ta s-o ţin
pentru totdeauna
ca în vremile ce vin
noi doi să fim una.

Iar piciorul să păşească
doar în voia-Ţi sfântă
ca în ceruri să sosească
unde îngeri cântă.

Deci fiinţa mea întreagă
ţi-o predau azi Ţie
ca s-ajung în ţara dragă
pentru veşnicie.

Aug. 2011

Categorii
poezii

Mister

 

Dragostea lui Dumnezeu este mai adâncă decât marea

Se sparg cochili sub picior
călcând pe ţărm-agale
şi pescăruşi se-nalţă-n zbor
rotindu-se ameţitor
iar vântul bate în rafale.

O! am dorit atât de mult
să ascult a mării valuri…
Pe malul ei azi stau şi-ascult
mă-nfior de-al ei tumult
ce freamătă-ntre maluri.

Înfiorarea m-a cuprins
de-al ei clocot de viaţă!
De taina ei, de al ei întins
cu adâncul ei de necuprins
cu valul ei de ceaţă.

Culoarea ei de azur plăcut
încântă-a mea vedere,
ea poartă un mister tăcut.
Furtunile ce au bătut
nu au redus-o la tăcere.

Viaţa e la fel ca marea
e clocot, e tăcere, e mister.
Cu valuri ce-ţi lovesc cărarea
furtuni ce-mpiedică alergarea
barându-ţi drumul către cer

Aşa cum marea este neclintită
între hotarele ce i-s-au dat
viaţa în Hristos este păzită
de Dumnezeu e ocrotită
când omul tern renunţă la păcat.

iulie 2011

Categorii
poezii

Spre eternitate

Spre eternitate

detaliu din lucrarea-floarea soarelui” lucrare proprie

Pământ şi apă şi destin
Şi flori şi cântec şi alin
Unduire spre frumos
Copaci cu adăpost umbros
Flori cu un parfum divin
Zile încărcate de festin
Durere-n chip sfâşietor
Şi ochi ce lacrimă de dor
Pruncul cu glas de clopoţel
Bătrânul care merge-ncetinel
Toate-s de-aici de pe pământ
Şi dăruite sunt de Cel Preasfânt
Ca omul cel creat spre-a fi etern
Să nu se înglodească în cei tern
Să nu privească la cei trecător
Ci să se-ncreadă-n Sfântul Creeator.
Ţinând privirea tot în sus mereu
S a poate ajunge-n rai cu Dumnezeu

Categorii
poezii

Aducere aminte

Aducere aminte

Între tărmuri de viaţă mă zbăteam cu năduf
Luptând cu valul ce venea mereu cu putere,
În jur era apă şi oameni, imensul văzduh
Era marea vieţii, ce plata şi-o cere.

Năucă alergând, pierdut-am din timpu’ acordat
Căutand în van lucruri efemere, ce pier,
In braţe le-am strâns dar… s-au sfărâmat
Si-am plâns cu năduf… fiind goală de cer.

Din timp mi s-a spus de o barcă-a salvării
În care urcând eşti transformat pe deplin,
Însă atrasă eram de lumina mirifică-a zării
Dar cu cat ma zbăteam, adunam amar şi pelin.

Mi s-au frânt aripile-n zborul cel tern
Nu mai vedeam în toate nici un folos,
Atunci… m-a strâns la pieptu-i etern
Acel ce este Viaţa! Slăvitul Hristos!

Am înţeles că mă iubeşte aşa cum sunt,
Că nu mă iscodeşte judecând în fel şi fel.
Cioburi era viaţa mea, eram mânjită cu pământ
Dar nimeni nu m-a înţeles deplin ca El.

Trecut-au ani şi ani de atunci cu-a lor poveste
Iar eu mă odihnesc la pieptul său cel sfânt,
Pe drum m-au jefuit tâlhari şi „fraţi” fără de veste
Dar El m-a învăţat să fiu statornică-n CUVÂNT!

Azi pentru mine, în zi de aducere aminte,
Mai cer putere să-i iubesc pe toţi aşa cum sunt.
Când mă cobor în mine, îngân în slabele-mi cuvinte
-„Isuse! Fă-mă şi pe mine… cum eşti Tu: Sfânt, sfânt!”

amin
Zalău 21 nov 2010
Doresc să te conducă şi pe tine cititorule la o… serioasă analiză interioară.

Categorii
poezii

Ridică-te acum!

Am scris aceasta poezie fiind marcata de trairile unei surori dragi mie, care prinsa cu lucrurile vietii (multe la numar), cu problemele copiilor, un sot pe care-l simte rece cu ea si distant…a tot alunecat in disperare iar acum pare ca nu se mai poate controla. Dragi surori care sunteti in aceias situatie, va rog nu uitati sa va calculati bine prioritatile. Dumnezeu să ne ajute pe toate să fim ceea ce vrea El.

ISUS TE IUBESTE

Ridică-te acum!

Când simţi că eşti la capătul puterii,
Că n-are nici un sens să lupţi, să speri,
Atunci ridică ochii, priveşte largul zării
Şi nu mai sta în groapa disperării
Privind pierdută către… nicăieri.

În tine Dumnezeu a pus putere sfântă,
El te-a creat să fii biruitoare!
Prin Sfânta Carte astăzi îţi cuvântă,
Iar îngerii se bucură şi cântă
Aşteaptă ziua când vei sta-n picioare.

Pentru nimic şi nimeni, nu renunţa la cer!
Alungă amărăciunea! Că ea distruge-n vreme
Totul aicia trece, totul e… efemer.
Analizează-ţi viaţa şi hotărăşte sincer
Să stai lângă Isus, să n-ai de ce te teme!

Alăturea de Isus, chiar încercarea grea
O duci cu bucurie,privind mereu spre cer
Căci dragostea şi pacea inundă fiinţa ta
Şi uiţi de ziua tristă şi mohorâtă…rea
Iar supărarea, stresul, pe loc se duc şi pier.

Iubită soră, ridică-te-n picioare,
În numele lui Isus alungă tot ce-i rău!
Şi nu lasa ca oameni sau lucruri pieritoare
Să te atragă-n jos în neagra lor vâltoare,
Tu smulge-te acuma din fiorosul hău!

Cât ai viaţă-n tine, Isus Hristos te cheamă
Apucă iar cărarea ce duce către cer
Şi nu uita că mai presus de grija ta de mama
E sufletul ce-l ai, de care-o să dai seamă
Ridică-te! Să nu rămâi în rândul celor care pier.

amin
Zalău, nov 2010

Categorii
poezii

Marea căutare


In care lumi o Doamne sa Te caut?
In ce neant Te ascunzi nemarginit?
O sete ma impinge sa alerg la pieptu-Ti,
Sa fim intregul, in sine cu totul contopit.

Exista in mine o dorinta vie,
O dragoste ce izvorata e de sus,
Sa Te cunosc, sa m-adancesc in Tine,
Ascunsa impreuna cu Isus.

Tot ce ai creat ma indeamna la adorare,
Ma minunez de maiestria Ta!
Cand vad calestile ceresti, calea lactee,
Desavarsita a fost lucrarea Ta!

Ai zis sa fie zi, luminatori si astri,
Pe toate le-ai creat Tu din nimic,
Pamantul l-ai umplut de viata,
Creand intregul pic… cu pic.

In om Tu ai suflat viata,
Ai pus iubire si credinta ai pus,
Ai pus dorinta dupa Tine Tata
Si dupa vesnicia cea de sus.

Dincolo de materie e duhul
Ce diferit total este de ea,
Suspina si tanjeste dupa cerul
De unde a venit prin voia Ta.

O Doamne in puterea-Ti infinita
Ridica-ne din neputinta grea,
Da-ne vointa si puterea infaptuirii
Si vie in noi imparatia Ta!

amin 29. 01. 2010
Dorul dupa Dumnezeu a fost motivul acestei poezii, dorinta de a-L cunoaste mai profund pe El, o cautare care de data aceasta a luat forma versului.

Categorii
poezii

Curgere

Curgere

Au curs în vad toţi anii, toţi
trecut-au în neştire…
Când am intrat pe-a vieţii porţi
ne-a învârtit cu a ei roţi
gonind spre fericire.

Dar din căuşul palmei mici
la fel ca o nălucă
ea a fugit iute de aici
având şi cai având şi bici…
şi, cine s-o ajungă?

Şi au tot curs în vaduri ani
şi gânduri şi-alte cele
am adunat şi boli şi bani
dar… am rămas „copii sărmani”,
privind năuci spre ele!

Că viaţa curge printre mâini
oricât ai ţine-o fuge
şi treci şi tu, rănit de „câini”
sătul de-a vieţii amare pâini
cu timpul care curge.

Să nu uităm că vine-o zi
când timpul nostru se opreşte
şi mai devreme sau târziu
vom sta în faţa Celui viu
când totul se plăteşte

Categorii
poezii

Mantaua

La Roma-n închisoare
Bătrânul Pavel scrie
Ştia că şi-a sfârşit cărarea
Că şi-a-ncheiat aici lucrarea
Se pregătea de veşnicie

„M-am luptat lupta cea bună
Alergarea aproape-i de sfârşit
M-aşteaptă veşnica cunună
În ceruri Domnu să mi-o pună
Credinţa cu sfinţenie-am păzit”

„-Caută de vino mai curând”
Lui Timotei aşa îi scrie
„Toţi m-au părăsit pe rând
Domnul să le ierte acest gând
Păzeşte-te de cei cu viclenie

Din Troua de la Carp, adu-mi mantaua
Şi cărţile din piele
Dar vino cât se vede steaua
Nainte ca să cadă neaua
Că te aştept cu ele”

Dar iarna a venit cu ger
Iar Pavel nu avea mantaua
Dar Domnul l-a chemat la El
Murind martir plecă la cer
Şi nu mai simţi neaua

Acum

Categorii
poezii

Oferta

Oferta

Pe drumul vieţii agale
O zi însemnată veni
Piciorul aproape porni către vale
Aşteptând vii şi calde urale
Dorind spre trecut a privi.

Dar am ales resemnarea
Deşi un gând îmi spunea să mă duc
Ştiu că alta îmi este chemarea
E greu să plătesc renunţarea!
E greu veşnicia s-apuc!

O zi dintre multele-n viaţă
Când pusă sunt să aleg
Oferta-i pe taler, în faţă
În suflet furtună şi ceaţă
Dar vreau cu Isus ca să merg.

***

Căci hora vieţii se gată
Şi totul va fi vămuit
Iar sfinţii primi-vor ca plată
Cununa cea sfântă şi dreaptă
Şi viaţa fără sfârşit

30 iulie 2011

Categorii
poezii

Rob netrebnic

Rob netrebnic

Domnul l-a creat pe om
Spre a fi stăpân
Dar când a gustat din pom
L-a trădat pe sfântul Domn
Şi-a ajuns străin

Tot de-ai împlinit… eşti rob
Robul cel netrebnic
Ca să aduni bob cu bob
Tu erai dator ca rob
Nu că ai fost vrednic

Vrednicia e-o virtute
Greu de dobândit
Ea-i de preţ dar se ascunde
Doar în căile pe unde
Calcă Om smerit

Rob vândut căzut de sus
Spre păcat avea pornire
Până a venit Isus
C-o iubire de nespus
Şi cu mântuire

Iar din robul păcatos
Ce mergea către pieire
Când s-a interpus Hristos
A ajuns victorios
Omu-n drum spre nemurire.