Categorie: poezii

Categorii
poezii

Trăieşte frumos…

Dacă azi de dimineaţă
când din pat te-ai ridicat
Ai fi auzit o voce,
-„Viaţa ta s-a terminat!
Pune tot în rânduială
că degrabă vei muri,
Este singura ta şansă
ASTĂZI, de-a te pocăi”.

Ce ai fi făcut amice,
spune nu te-ai pregăti?
Ai trăi cu nepăsare,
cum o faci în orice zi?
Ai fi alergat cu sete
la potopul de desfrâu?
sau lucra-i cu sârguinţă
să ai aur mult la brâu?

Sau, în graba cea mai mare
te-ai întoarce la Hristos
Să Îţi ceri smerit iertare
că eşti slab şi păcătos.
N-ai fi spus la cei de-aproape
cât de mult îi preţuieşti?
N-ai fi vrut să fie siguri
că-ţi sunt dragi, că îi iubeşti?

Ai fi-ntins o mână caldă
fiecărui om din jur
Şi ai fi privit cu milă
cei săraci de prin-prejur
Celor dragi de lângă tine
le-ai fi dat îmbrăţişare
Un cuvânt, o vorbă bună,
ai fi spus la fiecare.

Te-ntreb: Acuma iată,
tu eşti viu încă trăieşti
Ce te-npiedică deodată
să fii bun şi să iubeşti?
Să trăieşti cu grijă astăzi
şi în fiecare zi…
cum ai trăi-n ziua-n care
tu ai ştii că vei muri.

Deci trăieşte viaţa dată
ca să nu regreţi nimic
Fii copil, sau soţ, sau tată,
dar destoinic ucenic!
Caută în Cartea Sfântă,
Adevărul, pe Hristos!
şi sileşte-te ca timpul
să-l fructifici cu folos.

Amin 16 nov. 2011

Categorii
poezii

Aşteptare îndurerată


Aştept de mult la poarta milei Tale,
Genunchii mi-au slăbit în aşteptare
Iar îndoiala muşcă din mine cumplit,
Privirea înceţoşată… încet a obosit.

Satan mă hărţuieşte, îmi spune că nu vii,
Că întoarcerea, căinţa mi-au fost prea târzii,
Că pot să strig, că am ajuns un ciob,
Că n-am putere să mă mai ridic din colb.

Privesc in jur si vad ca fratii s-au rărit,
M-au judecat şi mulţi m-au părăsit.
Iar boala mă loveşte cum poate mai bine
Satan îmi spune că voi rămâne de ruşine.

Dar am, o Doamne, o durere cumplită,
Că taci… şi… mă simt părăsită.
De ce Te ascunzi de mine Domnul meu?
Îmi arde sufletul de dorul Tău!

M-ai ridicat de mult, şi m-ai umplut cu har,
Toţi se mirau, zicând ca e-n zadar!
Dar Tu mi-ai dat inel, m-ai răsfăţat,
M-ai iubit, şi deseori mi-ai dat un sfat!

Viziuni cereşti în ochii mei ai pus,
Cu putere mare şi Duh Sfant m-ai uns,
Taine adânci mi-ai descoperit,
Blând adesea mi-ai vorbit.

Azi in încercare mă simt părăsită,
Ostenită sunt… vreau să fiu ocrotită.
Sufletul mă arde, mă zbat, mă perpelesc,
Spune-mi Doamne! Unde Te găsesc?

Te strig, Te caut, spune-mi unde eşti?
Durerea, chinul, boala, când le opreşti?
Te aştept să îmi opreşti durerea grea
Ce-mi arde sufletul… şi inima.

Dar dacă întârzii am să Te aştept mereu,
Eu Te iubesc Isuse Domnul meu.
Iar drumul vieţii cât ar fi de greu,
De Tine nu mă las, eşti Dumnezeul meu!

In Tine am găsit atâta bucurie,
Viaţa mi-ai schimbat-o pentru veşnicie!
Ajută-mă ca să rămân la cruce jos
Sa-ţi mulţumesc, iubitul meu HRISTOS.

AMIN

Categorii
poezii

Eşti creştin?

E vreme de har, un timp de mântuire
Când Domnul cheamă omenirea din pieire
Să vină să se-ntoarcă la Hristos
Gustând din Harul Său, trăind frumos.

Se-ndreaptă Evanghelia spre tine
Ce spui că eşti creştin dar zaci între ruine
Eşti nominal, eşti scris şi tu-ntr-o carte
Dar viaţa ţi-o trăieşti printre păcate.

Poţi să mergi la o biserică să te închini
Să crezi… că nu trăieşti ca cei păgâni
Inima de nu îţi este toată a lui Hristos,
Azi cu durere-ţi spun, tu eşti un păcătos.

Doar cel ce a predat întreagă viaţa sa
Care a renunţat la tot ce-i rău în ea
Acela numai este fiu de Dumnezeu
Şi va ajunge-n cer în raiul Său.

Un credincios nu fură, nu minte, nu înjură
Nici un cuvânt stricat nu are-n gură.
Un credincios nu este lacom de avere
Nu luptă pentru a veacului putere.

E bun, e blând, mulţumitor în toate
Săracului îi dă, făcând mereu dreptate.
El nu-şi dă banii cu dobândă nimănui
Ci apără mereu dreptatea oropsitului.

Iubit „creştin” priveşte azi în tine
Vezi cum trăieşti, analizează bine
Dacă vrei să ai în viaţă un real folos
Întoarce-te în grabă la Isus Hristos!

Aşa cum eşti cu ale tale zdrenţe
Căderi, abateri, lupte şi carenţe
te pleacă, te căieşte la al Său altar
Şi nu-ţi mai risipi viaţa în zadar.

Zalau 11 noi 2011

Categorii
poezii

Dumnezeu, să ştii, este cu tine


Dacă ai in viaţă falimente,
Dumnezeu, să ştii, este cu tine!
El cunoaşte aceste evenimente,
Stie ale tale sentimente…
El te ajută, nu te lasă de ruşine!

Dacă suferi astăzi de boli grave,
Dumnezeu, să ştii, este cu tine!
Când puterile-ţi sunt slabe,
Dumnezeu îţi pregăteşte haine albe!
Te cunoaşte… şi te ştie bine.

De eşti alungat de cel de-alături,
Dumnezeu, să ştii este cu tine!
El iţi pregăteste sfinte scuturi,
Stie ca eşti slab, îţi stă alături,
E prieten şi la rău cât şi la bine.

Dacă-n luptele purtate cu păcatul
Eşti rănit şi tot eşti numai sânge,
El te întăreşte ca şi nimeni altul
Dumnezeu Presfântul, Preaînaltul!
Doru-L arde, după tine-L frânge!

Dacă eşti sărac şi n-ai nimic pe masă,
Dumnezeu să ştii este cu tine!
Dacă „fraţii cei avuţi” te lasă,
Te ocolesc scârbiţi şi nu le pasă,
El trimite „corbii” Săi la tine!

Domnul te ridică-n vreme de furtună,
Când se pare că s-a sfarsit totul
E cu tine! Forţa ţi-o adună!
Domnu-i suveran şi atunci când „tună”
E biruitor… El, Preaînaltul!

Crede deci în orice circumstanţă,
Dumnezeu este… mereu cu tine!
Întăreşte iar a ta sperantă
De ramai in El… ai sigurantă,
Nu vei fi nicicand, dat de rusine!

Amin

Categorii
poezii

Căutând iubirea


Cătând frenetic dincolo de… poate
IUBIREA, ce atât am năzuit…
călcând din mers a îndoielii şoapte
crezând în zi…chiar în cumplită noapte
Acel ce este Alfa în taină mi-a vorbit.

Şi vocea Lui, cutreieră în grabă,
a minţii mele tainice rodiri
iar din adânc se ridică firavă
credinţa fără de zăbavă
şi sfărâmă funebre plăsmuiri.

Căci ce a fost viaţa mea întreagă,
tot căutând iubirea cu nesaţ?
Sorbind din cupa lumii largă
pierdut-am ţinta cea mai dragă
O scurtă nebunie… mi-a rămas sub braţ.

Aceasta a fost viaţa-mi fără Tine
… O scurtă nebunie trecătoare!
Dar când Te-am înţeles mai bine
m-am prăbuşit printre adânci suspine
şi m-am smerit la sfintele-Ţi picioare.

Iubirea care izvorăşte chiar din Tine,
nu am cuvinte ca să o descriu
şi copleşită amarnic de ruşine
făcând a vieţii socoteală bine
mă-ntorc la Tine chiar de e târziu.

Categorii
poezii

Ştiu că ai să vii


Desculţă prin iarbă, alerg către Tine
Te caut o Doamne, am sufletul greu,
Se lasă răcoare in iarbă, noaptea vine,
Mie sete de Tine, Divin Dumnezeu!

Pune-mi o palmă pe creştet în tihnă,
Lasă să curgă linişte în trupu-mi trudit…
Cu mâinile-ntinse, în rugă caut odihnă,
Lupta e mare, iar eu… am ostenit.

Umbrele grele se lasă în grabă, e seară
Noaptea se apropie cu pasul grăbit,
Clopote bat, câinii latră pe afară,
Iar eu Te aştept, cu suflet trudit.

Pe cerul de noapte stele se-aprind
Sclipirea lor îmbraca noaptea-n mister
Prin foşnetul duzilor, Te aud Doamne venind
Ca Tu eşti stăpân pe noapte, pe cer!

Iar blânda şi calda îmbrăţişare
Ce-o simt adânc în sufletul trudit,
Mă-ndeamnă să-Ţi pun viaţa la picioare,
Plângând, iţi mulţumesc că ai venit!

Cu Tine… am sa pot să merg-nainte
Puterea ce o pui în mine, îmi va fi imbold
Când obosită am să cad din nou, fără cuvinte,
Eu sigur ştiu ca Tu o Doamne eşti ” On hold”

amin

Categorii
poezii

În Gadara


Pe ţărm, în drum către Gadara
un om ieşi-naintea lui Isus
era demonizat, dormea afară
că mii de duhuri rele l-au rapus.

Era de speriat, nu purta haine,
cu obezi şi cu cătuşe fiind legat
nu mai avea nici o ruşine,
de cel rău prin pustiu era purtat.

Dar când s-a apropiat Isus, Viaţa,
demonii… grozav l-au tulburat!
Omnul se zvârcolea pe jos, iar faţa
schimonosită, pe toţi i-a-nfiorat!

-„Ce am a face eu cu Tine
Isuse, Fiul Celui Preaînalt?
Să nu mă chinuieşti, că te ştiu bine!”
Demonul din om, aşa a cuvântat.

Căci Fiul Cel venit din alte sfere,
certase duhul cel spurcat.
El poruncise demonului cu putere,
să iasă afară imediat!

Iar omul fu eliberat îndată
şi liniştit, lângă Isus s-a aşezat.
Multimea-n jur se stranse roata
mirandu-se de ce s-a intamplat.

Oamenii din jur se-nspăimântară,
că turmele de porci s-au dus.
Ei din ţinut să plece il rugară,
ţineau la porci mai mult ca la Isus.

***
Prietene gândeşte-te azi bine
tu-n viaţa aceasta ce alegi?
Gândeşte cui slujeşti, pe cine?
Cum este calea ta pe care mergi?

Alegi tu zilnic voia Celui veşnic,
sau îţi permiţi să mai păcătuieşti?
Te pune astăzi sub cerescul sfeşnic
şi verifică felul cum trăieşti.

amin

Categorii
poezii

La sfat cu Domnul

Este una din lucrările mele \

Trezindu-mă în toiul nopţii,
Am stat cu Dumnezeu la sfat
Vorbind de mine, şi de fraţii
Pe care El în lume mi i-a dat.

I-am spus de dragostea fierbinte
Care a început încet a se răci…
Că-n pătăşii, nu mai e foc ca înainte
Că lumea cu a ei sclipire ne orbi.

Că focul încet se stinge la altare
Iar cei ce păstoresc au adormit…
Cei de pe ziduri au plecat se pare
Iar lupii răi în turmă-au năvălit.

Că setea de confort şi banii
Cuprins-au astăzi mult popor,
Trudind din greu în colţurile lumii
S-au depărtat de Dumnezeul lor.

***

Destul! Îmi spuse atunci Stăpânul,
Eu toate acestea bine le cunosc
Caut un om să îmi predea destinul
Să-l modelez şi chipu-n el să-mi recunosc

Tu dacă vrei să mă slujeşti pe Mine,
Oriunde-n lumea asta te-ai găsi
Eu prin Cuvânt am să te-nvăţ de bine
Ca de folos în slujbă să-mi poţi fi.

Te du degrabă sus pe metereze
Şi fii străjerul Meu viteaz
Chemând poporul să vegheze
Ca fiecare să rămână treaz

Aprindeţi focul sfânt al rugăciunii
Nu vă-nchinaţi la idolii din jur
Ci spuneţi nu, o dată spucăciunii,
Că vreau din nou de voi să mă îndur.

Că vă iubesc cu.o dragoste fierbinte
Pe fiecare vă iubesc nespus
Şi nu există-n lume aşa cuvinte
Ca să-mi descrie dragostea, şi pe Isus.

Iar sus în cer v-am pregătit o casă
Cum nu există-n lume nicăieri!
Siliţi-vă, să fiţi a lui Isus mireasă
Acolo n-o să fie-n veci de veci dureri!

Zalau, 01 nov. 2011

Categorii
poezii

Plecând de pe pământ


O soră dragă, când gândesc la tine,
Îmi amintesc prezenţa ta tăcută
Şi cât de silitoare-ai fost în bine
Iar dragostea, ţi-a fost neprefăcută.

Doreai mereu să fii la rugăciune
La părtăşie-n duh cu fraţii tăi
Şi nu voiai nimica rău a spune
Citeam aceasta-n ochii calzii ai tăi.

Când ai ştiut că ziua e aproape
Să te-ntâlneşti cu Cel ce te-a creat
Nimic nu ai lăsat să-ţi scape
Chiar hainele aproape toate ţi le-ai dat.

În somn plecat-ai de pe acest pământ
Aşa cum îţi vorbise Dumnezeu,
În şoaptă, în tăcere, fără de cuvânt
Te-ai dus să fii cu El mereu.

… Şi ai plecat acasă-n veşnicie
Scăpând pe veci de ce e trecător
Intrând în a Stăpânului deplină bucurie
Zburând în duh, mai sus de orice nor.

Zalau 29 oct. 2011
În amintirea surorii Viorica Blaj

Categorii
poezii

Neputinţă

De atâtea ori o Doamne-ţi spun
Că am să-ncerc să fiu mai bună,
Dar… aşa de iute uit ce spun!
Şi sunt atrasă iaraşi de ţărână.

Atâtea ţi-am promis, o Doamne,
Că am să fiu,… că am să fac
Azi mi-e ruşine când mă uit la mine
Văzând cât e de gol al faptei sac.

Eu spun că am credinţă-n Tine,
Dar fără faptă… este moartă.
Vreau să umblu-n faptele credinţei,
Ajută-mă şi iar, şi iar mă iartă!

Eu vreau să fiu curată-n întregime,
Însă mă atrage lutul cărui aparţin.
Există-n mine lupta spre mai bine,
Dar în furtună, mă-nfior, mă clatin!

Ce-aş mai putea să fac Părinte drag
Când barca e cuprinsă de furtună?
Decât să rabd, să tac, să stau în prag,
Ştiind că Tu veghezi şi atunci când tună.

a m i n
Zalău, ian. 2008
Există o luptă continuă cu păcatul, sau mai bine zis cu noi înşine şi-n lupta aceasta cădem uneori. Dragul meu cititor îţi spun ţie şi mie deopotrivă, că trebuie să ne ridicăm în numele Domnului şi să mergem înainte să nu renunţăm niciodată. Numai cel ce va lupta pană la capăt (după rânduieli) va primi cununa vieţii. Domnul să ne ajute!