Categorii
poezii

Urcuş

Pornit-am pe un drum, pe-o carare spre cer,
Poverile-s multe si merg catinel.
Dureri ma apasa si drumul e greu,
Lovituri primesc, mereu si mereu.

Dar… urc tot mereu, urc spre Hristos,
Doar El imi e tinta pe drumul pietros.
Mai lupt sa iubesc, sa iert si sa sper,
Sa leg iute rana, putere sa cer.

Lovit de voi fi iar si iar nemilos…
Eu stau in genunchi, m-ajuta Hristos!

Vad prin credinta Raiul iubit,
Visat, asteptat, o… cat de dorit!
Cu zidul de iaspis, topaz si iacint,
Cetatea de aur smarald, margarit…

Doresc ca sa intru in cetatea de sus
Dar am pe pamant o lupta de dus,
Cu ochii atintiti spre rasplata mereu
Sper, lupt si rabd cand e greu.

E vremea din urma si e pe sfarsit
Satan ragneste, razboiul e cumplit!
Intre sfinti pune vrajba fara temei
Si ei se ranesc cu vorbe-ntre ei.

Trezire! Strig astazi prin vers!
Scutura-n graba tarana din mers,
Lasa mandria, iutimea si somnul,
Porneste la lupta, inainte cu Domnul!
Nu te uita la bani, la placere,
Te pleaca in genunchi si cere putere.

Smerenie-ti cere Domnul crestine,
Lepadare de lume si sine.
Chiar de e urcusul istovitor
Zdreliti de suntem si toate ne dor,
Noi mergem inainte spre Raiul dorit
Isus ne e sprijin necontenit.

Te scoala in graba si crucea ti-o ia,
Taras de urca-vei, tu nu renunta!
Nu-i vremea acuma de cumpanit,
Ca vine in graba al nostru sfarsit.

Relatii, bani si prieteni, nu te-or putea ajuta
Zadarnic vei cere mila cuiva.
Dezamagit de tine si de toate vei fi,
Tot ce-ai avut, la nimic nu-ti va folosi.
Trezeste-te-n graba si urca voios
La capat de drum te asteapta… Hristos!

amin
Viata de credinta ar trebui sa fie un urcus continuu, din statura de prunc in Hristos pana se ajunge la statura de om mare, la inaltimea staturii plinatatii lui Hristos. Ce maret har! Doamne ajuta-ne!

Categorii
poezii

Biruitorii

Viata din belsug

„V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi aţi biruit pe cel rău.”(1Ioan 2.14)
„….tot aşa, acum trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră!”(Romani 6.19)

Sfinţii-s liberi de păcat
Poftele le-au răstignit,
Ei în sânge s-au spălat
Cu Hristos s-au înfrăţit.

Ei trăiesc acum prin har
Viaţa ce o au aici.
Lumea-i cheamă în zadar
Lui Hristos sunt ucenici.

Sfinţii stau în adunări
Plini de foc pentru Hristos,
Căci privind spre alte zări
Rabdă orice, trăiesc frumos.

Cel ce domină azi lumea
N-are chiar nimic în ei
Ei trăiesc de aici minunea!
Că nu au alţi dumnezei.

Crucea o duc cu bucurie
N-au pricină de întristări
Ei sunt dezlegaţi de glie
Ţara lor e-n alte zări.

Părtăşie au în Duhul
Chiar cu Dumnezeul viu,
Ei iubesc mai tare cerul
Văd pământul „un pustiu”.

„Ard” atunci când unul pică
De pe calea lui Hristos,
Totul fac şi îl ridică
Nimic nu e de prisos!

Sfinţi n-au un nume mare,
Ei rămân neobservaţi
Mulţumiţi în orice stare,
Ei sunt simpli, printre fraţi.

Dar sunt mari în rugăciune,
Stând la sfat cu Domnul lor.
Tremură plini de tăciune
Toţi demonii din Şeol!

Ei au biruit pe cel rau
Şi puterea lui au frânt,
Vegheatori în rugăciune
Ascultare si Cuvânt!

amin

Categorii
poezii

Comuniune

Comuniune

Mă frământ o Doamne, tare mă frământ
Pentru ce se-ntâmplă astăzi pe pământ
Iar dureri ascunse, în mine stau şi zac
Vreau din răsputere să îţi fiu pe plac

Văd atâtea rele astăzi în popor
Şi acestea toate, vai cumplit mă dor!
Nedreptatea astăzi stă cu noi la masă
C-a pătruns tiptil şi în Sfânta Casă

Bani şi interese, primează-n orice loc
Sub masca blândeţi se ascunde foc
Iar mândrii deşarte stau la loc de frunte
De Cuvântul Sfânt cine să asculte?

El e folosit ca armă de lovire
Iar asta aduce cruntă rătăcire
Bârfa, ponegrirea şi zilnicul zvon
Se împarte astăzi si de la amvon!

Pune Doamne-n noi putere de căinţă
Să ne-ntoarcem iar la sfânta pocăinţă!
Tot ce e firesc să dezbrăcăm jos
Să ne pocăim la crucea lui Hristos

Amin

Categorii
poezii

Scrisoare de dragoste

Mireasa Ta

Cu zdrenţe atârnând pe trupul slăbit,
Te aştept ca să vii în toamne târzii…
Eşti dus prea demult… eu m-am pregătit,
Dar în timpul scurs… încet am obosit
şi nu ştiu Iubite când o să vii.

În timp de veghere, puterea-mi scăzu
Iar solii străini pe drum m-au bătut.
Încercat-am să lupt, dar vrăşmaşu văzu,
Năpraznica-i lovitură peste mine căzu,
Să mă ridic dupa ea… abia am putut.

Azi stau în picioare prin Harul trimis
Şi lupt, şi te aştept… te visez,
Într-o zi ai să vii, aşa mi-ai promis,
Chiar de întârzii, speranţa-i de ne-nvins
Nu vreau să abdic din sfântul meu crez.

Se aproapie iarna cu crivăt în univers,
Iar brâul abia îmi mai ţine mijlocul strâns.
Încălţările-s şubrede, tocite de mers
Lacrimi curg de-avalma pe obrazul neşters,
Iubite te-astept!… Cel rau n-a invins!

Albeşte a mea haină, precum a marelui preot
Satan cu pâra să rămână în drum, de ruşine,
Transformă în mine tot ce e rău, tot!
Că te aştept, focul mă arde! De dor nu mai pot!
Vino ISUSE din slăvi, şi du-mă cu Tine!

Cu drag: Mireasa Ta
Ce te aşteaptă şi… astăzi si… mâine…

amin
Zalău septembrie 2008

Categorii
poezii

Biruitoare prin Har!

„Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos?
Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foamea?…”
(Romani 8: 35)

Plutind în lin zbor

Sunt gata sa urc pe trepte de har,
În luptă, nu dau nici un pas înapoi,
Satan mă hărţuieşte, dar e în zadar,
Sub apăsarea străină, eu nu mă îndoi!

E mare apăsarea, din zi în zi e mai grea
Şi duhuri rele vin să mă-nduplece-n jos
Îmi spun că, zadarnică este credinţa mea,
Că este târziu şi că: „nu mă ascultă Hristos”

Că, viaţa mi-e plină de zbucium şi amar
Că spini mă înţeapă, şi toate mă dor,
Dar azi mă ridic biruitoare prin har
În credinţă am să stau, plutind în lin zbor.

Nu e prigoană, necaz să mă poată desparte
De Domnul Preasfânt şi de dragostea Sa,
Că Harul Divin prin Duh o să mă poarte…
Mă poate desparte doar… o inimă rea!

Nici boli care trupul acesta-l frământă,
Făcând să slăbească puterea de viaţă în el.
Căci inima mea încercată, azi cântă…
Ştiu sigur, de mână cu Isus păşi-voi în cer.

Cu trupul bolnav, sleit de putere,
Prigonită, cu duhul cumplit încercat
Privesc cu credinţă, senină spre zare
Ştiu sigur, acolo este al meu Împărat.

La capăt de drum, voi pune obrazul
Pe pieptul sublim de sfânt Dumnezeu
Acolo uita-voi tot chinul, tot greul,
Trăind în prezenţa-I eternă, mereu.

amin
Zalau sept.2010

Categorii
poezii

„Vai de voi.!”.. şi… „vai de mine !”

„Vai de voi.!”.. şi… „vai de mine !”
( Isaia 5:11-22, 6:1-8 )

-„Vai de voi! ”
Spunea În vremea sa Isaia
Cu sufletul cuprins de întristare,
-„Vai de voi ce pierdeti noaptea
Înfierbântati de bautură tare!”
-„Vai de voi care va credeţi tari
Cand este vorba de vin si de pahar!”
Vai de cei ce numesc binele rău,
şi răul bine
Ei vor rămâne de ruşine!
-„Vai de voi!
Cari numiţi lumina întuneric
Iar întunericul lumină
-Vai de voi, vă credeţi fără vină!
-Vai de voi!
Cari trageti dupa voi nelegiuire
Cu funia minciunii, în groapa de pieire”

***

Şi drepte erau toate, aşa se întâmpla
Poporul era rău si inima-şi strica.

***

Dar într-o zi Isaia, vazu pe Cel Prea Sfânt
Pe un scaun de domnie înălţat de la pământ
Iar poalele mantiei, întreg Templu-umpleau
Puterea-I, maretia-I în jur se revărsau
Serafimi cu sase aripi deasupra Lui zburau
Strigând unul la altul, cu gura lor ziceau:
„-SFÂNT, SFÂNT, SFÂNT si minunat!
Este Domnul Ostirilor Cel Prea Inalt!”
-„Întreg pământul este plin de mărirea Lui!
În veci de veci să crească Slava LUI!”
Uşiorii uşii toti se zguduiau
Când serafimii-n măreţia lor vorbeau
Casa s-a umplut de fum…
Imaginea era infricosatoare acum.

***

Isaia cuprins de frică
A început atuncea a striga:
„VAI DE MINE! Ca si eu sunt „nimica”
Am buze necurate, un om sunt, păcătos!
Şi am vazut pe Domnul Înalt si Glorios!”
Dar…
Un serafim-l-atinse cu un cărbune aprins
Păcatul fu îndata ispăsit…
Nelegiuirea dusă în abis
Isaia fost-a curătit cu foc sfânt de pe altar
Si-ntreaga sa fiintă i-s-a umplut de Har

***

Sunt gata Doamne mare să merg oriunde vrei,
Ca sa-Ţi transmit mesajul, acuma dacă-mi ceri!

***

Uşor este in viaţă a spune
„Vai de voi!”
A acuza pe alţii şi-a nu privi spre noi,
Dar… când Domnu-ţi stă în faţă,
Vazandu-I maretia bine
Cu spaimă în privire, mai poţi să spui,
Doar… „VAI DE MINE!”

AMIN
Cititorule mediteaza bine la aceste lucruri si nu uita cum judeci asa vei fi judecat ! Iti doresc multa maturitate in gandire.

Categorii
poezii

Ceasul încercării


Un ceas al incercarii exista pentru tine,
Cand totul este vamuit si scris
Un sol e pus sa te loveasca bine,
Verificata ti-e statornicia ce ai promis.

Cand simti carbuni aprinsi sub talpa,
Te arde, pana in adancul sufletului tau!
Satan-ti intinde curse si te inteapa,
Vrea sa te arunce jos in negrul hau.

Dar este un timp, al incercarii tale,
Ce masurat e chiar de Creator,
Verificata iti e puterea de rabdare,
Accepta… si vei fi biruitor!

Cand tot in jur se prabuseste
Si disperat te zbati dupa ajutor,
Strans esti cu putere ca in cleste,
Eliberarea o astepti… cu atata dor!

Cand nu vezi tarmu-n departare
Iar pacla, ceata groasa te-a inconjurat
Marea se zbate furioasa, tare,
Iar tu privesti nauc si disperat.

Cand toti cei dragi, se uita cu mirare
Ne-ntelegand, de ce esti incercat.
Obsesiv iti pui aceasta intrebare:
Cand am sa fiu din nou eliberat?

****
Adu-ti aminte azi in incercare
Ca totul este cantarit mereu,
Te increde, nu te teme si fii tare!
Ca sus vegeaza Sfantul Dumnezeu.

Cand aurul va straluci in soare
Cand zgura toata de pe el s-a dus
Ca un viteaz, puternic,tare
In ajutorul tau veni-va chiar Isus!

Si ai sa uiti tot greul incercarii,
Chiar focul ce a ars dogoritor,
Cand prada ai fost in gheara disperarii
Satan privea spre tine batjocoritor.

Slujeste-L suflete cu orice pret pe Domnul
Chiar singur si sarac de ai sa ramai,
Rasplata ti-o va da doar Unul
Ce iti va fi… balsam si capatai.

Tot cerul o sa cante pentru tine,
Acasa ca erou cand vei sosi
Vei fi uimit si coplesit in bine
De felul cum in cer vei fi primit.

amin

Categorii
poezii

Criză


Este criză în tara Română
De oameni oneşti, muncitori,
Că plin este astăzi la cârmă
De hoţi, de vampiri şi trişori.

Suntem robi în tară la noi,
Au vândut-o pe un preţ de nimic
Aduc din import, produse de „soi”
Ca-n propriul buzunar să fie câştig.

Păduri întregi au fost defrişate,
Se vinde aurul nostru din munţi.
Fabrici si bunuri pe nimica luate,
Cu capul plecat am ajuns cei mai mulţi

Aplecaţi sub povara zilei de mâine
Mulţi români din tară-s plecaţi
Căutând trudiţi zilnica pâine
Storsi de dorul de-acasă, de frati.

Uni se lăfăie-n bogăţii şi palate,
Au pieptul umflat şi plini sunt de ei
O vino Doamne şi fă Tu dreptate,
Trezeşte-i la viaţă pe toţi cei mişei.

Este criză în tara Română
De oameni integrii, cinstiţi,
Care osul la treabă să pună
Să nu mai fim înşelaţi şi minţiţi.

***

Dar trist este că-i criză-n biserici,
Criză de oameni noi, total devotaţi.
De oameni sfinţi, oameni cucernici,
Să-i ridice şi-nbărbăteze pe fraţi.

Ne-am săturat de fumuri şi vorbe,
Spuse la modul declarativ, fariseu,
Vrem sfinţi ce Cuvântul să-l soarbă,
Să poată să creadă cel ce este ateu.

Este criză de… smerenie şi iubire,
Puterea de jertfă este tot mai puţină,
Biserică trezeşte-te! Vino-ţi în fire!
Să ne sfinţim, să ne ridicăm din ruină!

Domnul ne-a dat Duhul Sfânt şi putere,
Cuvântul Vieţii Dreptar pentru drum,
Sfinţenie-n toate însă ne cere!
E ceasul din urmă! Să ne trezim chiar acum!

amin
Zalău, nov. 2010

Categorii
poezii

Îmi plâng castanii la fereastră…


Îmi plâng castanii la fereastră,
iar luna s-a ascuns o vreme
cu strălucirea ei măiastră
în întuneric! Omenirea geme!

E vânt, cad frunzele de-avalma
iar gingaşe, petalele de flori
s-au strâns… că parcă vine iarna,
Şi cerul s-a întunecat de nori!

Mai latră câte-un căine zgribulit
sub straşina ce picură într-una,
parcă întreg pământu-i amorţit
acum când se dezlănţuie furtuna.

Şi cine să mai ducă Sfânt Mesaj
când noaptea e stăpână pe pământ?
Iar pasul e îngreunat de mult bagaj…
Să ia aminte cel care e sfânt!

Categorii
poezii

Timpul

Timpul zboara ganditor
Valul, vremea trece,
Dumnezeu e creator
Nimeni nu-L intrece!

Timpul trece si prin om,
Lasa urme-n cale
Vietate-om sau pom,
Le coboara-n vale…

Timpul e stapan pe lut
Totul se-nvecheste,
Dumnezeu e absolut
El in Duh te creste.

Trece-n goana cu naduf,
Tmpul se grabeste.
Ordinele din Vazduh
El le implineste.

Pentru timpul ce il ai,
Cumpaneste bine!
In zadar sa nu mai stai,
Ca sfarsitul vine!

Foloseste timpul dat
Lupta cu putere!
Ca acum de l-ai scapat
Pentru tine piere…

Fata ti-a ridat, in mers,
Garbovit pasesti pe cale
Rasufland abia, tusesti!
Nu mai ai scapare!

Pentru tine el sa dus…
A zburat, dar iata,
Dumnezeu te-a uns de sus
El iti este Tata.

Daca-n jertfa lui Isus
Ai crezut, e bine!
Dumnezeu azi a deschis
Cerul pentru tine!

Si trecand peste mormant,
Ai ajuns acasa!
Timpul a zburat in vant,
Esti in cer mireasa!