Categorii
poezii

Urcand

Urcand

Pe drumul ce urca inspre tinta,
Pasesc adesa greu, sovaitor.
Doar mintea catre ceruri se avanta
In timp ce inima mi-e franta
Iar eu ma mistuiesc de dor.

O treapta, inca una se arata,
E greu sa urci, mereu staruitor..
E povarnis, cararea nu e dreapta!
Multe obstacole asteapta
Si impiedica pe omul muritor.

Nu e usor sa mergi spre culme,
Sa tii de drum orice s-ar intampla,
Cand viata taie in suflet adanci urme
Tu sa tintesti mereu, mereu anume,
Doar cerul sfant si voia Sa!

Insa de nu abdici in lupta,
Tintind mereu spre inaltimi,
Tot cerul vine si te ajuta,
Ca sa castigi reduta, cu reduta
Si firea rea sa poti sa o suprimi.

2 dec 2013 Greta Andreica

Categorii
poezii

Urla tristetea cu glas de furtuna

Urla tristetea cu glas de furtuna
Si plange inserarea pe stanca,
Navalnic durerea se aduna
Tacerea nu poate amarul sa-si spuna
Framantarea in piept e adanca!

Rupt e catargul, inclinat intr-o parte,
Carma lasata-i acuma o clipa,
Barca-n deriva se-ndreapta-n departe
Furtuna e mare, apa desparte!
Si totul se pare a se duce-n risipa!

Semnale se vad de departe
Lumina lor abia mai strabate furtuna
Ceata densa este-ntr-o parte
Noaptea haina ei o s-o poarte
Astept in tacere sa vina Lumina!

de Greta Andreica 25 nov.2013

Categorii
poezii

Spre lumina

Spre lumina

Ma urc spre celestele trepte
, purtand diadema luminii,
Firescul mai poate s-astepte
Cu iubiri razlete nedrepte
Azi canta-n lumina toti crinii.

Un soare sihastru rasare
Aducand caldura si viata,
Si fuge tristetea cea mare
Iar pamanteasca. ingusta carare,
Dispare cu tot ce e ceata!

Privesc nauca in urma….
vad umbrele cat muntii de grele!
Tot ce-i firesc deodata se curma,
iubiri de o clipa, pacate si umbra
si alerg plangand printre stele.

Greta Andreica
28 sept 2013

Categorii
poezii

Furia oarba a neputintei crunte

 

Stiam ca plange cerul pe poteci
Si n-are cum lumina sa-ma absoarba,
Dar am plecat sa ma ascund pe veci
Sa stau pitita dupa umbre reci
In nebunia mea eram asa de oarba!

Un val aduce altul val din zare,
Se ingramadesc naucitor spre mal.
Caut alin si leac cu disperare
Sa ma-nvelesc doar in uitare
Dar zac la tarm lovita crunt de val.

Furia oarba a neputintei crunte
Ma-nvaluie, ma strange ca un ghem,
In suflet mi s-a pravalit un munte,
Dureri navalnice imi zac pe frunte,
Iar sub povara deznadejdi gem.

Cum pot sa ma ridic acuma oare?
Cand mii de tone ma apasa greu!
Zdrobita si calcata in picioare,
Ranita grav, in incercare,
Privesc doar catre Tine Dumnezeu!

Doar mana Ta mai poate a ma scoate
Din inclestarea unde zac zdrobita,
Mintea natanga n-a stiut socoate
Iar astazi doar a geme poate
Si…  a astepta sa fie izbavita.

01 07 2013
Greta Andreica

 

 

 

Atata truda, atata lupta
Atata alergare grea

Categorii
poezii

Te vreau in viata mea

Cum s-a putut ascunde-n mine
Atata rau…atat firesc?
Ma intreb ades, imi e rusine
Mereu alunec si gresesc!

Cum pot sa fiu asa de slaba
Cum pot sa nu Te pretuiesc?
Ca inima ades se intreaba
Cum pot sa fac sa nu gresesc?

Ochii imi varsa lacrimi multe,
Nu stiu la ce sa ma astept!
Omul launtric vrea s-asculte
Sa mearga doar pe drumul drept.

Firescul e alatuiri insa,
Porniri rebele-l insotesc
Si ma trezesc cu fata plansa
Insa si-n gand ades gresesc.

Cum pot sa fiu mereu stapana
Pe tot ce am pe tot ce simt?
As vrea ca sa ma tii de mana
Si-n Tine Doamne sa m-alint.

Te vreau in viata mea pe Tine
Sa ma conduci pe drumul drept,
De nu Te am eu stiu prea bine
Doar la caderi pot sa m-astept.

Dar Doamne pune stapanire
Pe toata viata mea pribeaga…
Sa scap de orice ratacire,
Doar Calea Ta sa-mi fie draga.

Greta Andreica

26 iunie 2013

Categorii
poezii

Poate, n-am pornit-o bine

Ma uit spre mine, mi-e rusine
Am tot cazut pe drumul meu
Neintelegand ce este bine
Eu ti-am adus mereu rusine
Iar azi ma-ntorc si-mi pare rau

M-am increzut din nou in oameni
Iar ei m-au inselat cumplit
Cand Tu doar bunatate semeni
Cautat-am dragoste la oameni
Iar astazi gem ca m-au ranit

Cum pot sa fiu asa de oarba
Cum pot sa cad mereu, mereu?
Cum firea sa ma tina roaba
Iar nevegherea sa ma absoarba?
Si apoi sa plang ranita greu!

Am alergat cu bucurie
Am impartit tot ce am avut
Iar azi ma simt asa pustie
Un lut secat, o papadie
Ce n-are.n lume nici un scut.

Poate ca nu am pornit-o bine
De la-nceput gresind mereu
Atat uman zaresc in mine
Iar cand privesc in sus spre Tine
Ma coplesesc pareri de rau.

Azi stau in fata Ta smerita
Ce as mai putea sa-ti spun, sa-ti cer?
Cand calea mea a fost gresita
Ma simt atat de coplesita
Te rog nu ma lasa sa pier.

 
Greta Andreica
21 Iunie 2013

 

Categorii
poezii

Azi cand privești in urma


A fost o vreme cand din înalțime
Chemare pentru tine s-a facut,
Cand ai raspuns chemarii cu iuțime
Din Dumnezeu facandu-ti un viu scut.

Azi cand privesti in urma ta pe Cale
La drumul greu pe care l-ai parcurs,
Te minunezi de marea Lui lucrare
Ce s-a țesut adesea în ascuns.

Ca Dumnezeu , El a gasit cu cale
Ca sa-ți salveze sufletul din Hau,
Iar azi cand intelegi a Sa lucrare
Îi multumesti ca te-a trecut prin greu..

Iar El te-a ridicat cu forta mare,
Te-a pus pe drumul Sau biruitoare,
Te-a ajutat, ti-a dat mereu rabdare,
Ca prin credinta sa poti sta-n picioare.

Oricate piedici daca ar veni pe cale
Chiar singura si parasita de ai fi…
Cu Dumnezeu te du inainte in lucrare
Cu El vei fi biruitoare in orice zi.

Ca mana Sa cea sfanta si inteleapta
Te va conduce-n drumul tau mereu,
Tu crede în biruinta ce te asteapta
Ramai ascultatoare in orice greu.

Ca într-o zi, tot binele pe care
L-ai împartit in jurul tau mereu,
Se va intoarce înmiit din zare
Și te va rasplati chiar Dumnezeu.

Greta Andreica
01 Iunie 2013

Pentru prietena mea Ingrid

Categorii
poezii

O mâna de țarâna


Cu pumni stranși, venim in lume
Iar cat trăim tot adunam
Dar intr-o zi vedem că-s spume
Avere, case, sau…. renume
Răman aici iar noi plecam!

O mana de țărâna umblatoare
Plina cu vise, doruri, nazuințe
Cu inima ce ades ne doare,
Iar cand suntem la stamtorare
Vedem a noastre neputinte.

Ăsta e omul, o parere!
O umbra ce se duce intr-o clipa
E nerv, vointa, e durere,
Dragoste, blandete si putere,
O mana stransa, sau…risipa.

Ne credem veșnici pentru o clipa,
Ne pare ca suntem nemuritori
Insa cand vine vre-o risipa,
Cand tot ce avem se duce-n pripa
Vedem ca suntem trecatori.

Ne framantam degeaba ca o umbra
Tot adunam la lucruri fara rost
In boala insa zarea-i sumbra,
Iar cand vedem a morții umbră
Ne înfioram ca un soldat în post.

Dar sufletul e veșnic, el traiește,
E mai presus de carnea pieritoare
El catre veșnicie ades privește
Prin Duhul adesea ne trezeste
Sa nu ne limităm la viața trecatoare!

Greta Andreica
24 Mai 2013

Categorii
poezii

Ma arde dorul dupa Tine


Mă arde dorul dupa Tine,
îmi frige inima din piept
şi nu mai ştiu ce-i rău sau bine
dispreţuind orice ruşine
la mal de vreme Te aştept.

Când frunze moarte se perindă
spunând că a murit al dragostei ecou,
Eu nu las deznădejdea să mă prindă
nici frica inima să mi-o cuprindă
ci Te aştept al inimii Erou.

Se zbate marea înfuriată,
Valuri vin să rupă încredinţarea…
să nu mai cred ca altădată
iar deznădejdea se arată
şi înceţoşată-mi pare zarea.

Dar dintre flori si dintre oameni
Te aștept al dragostei Erou.
Cu nimeni altul nu Te asemeni
Cand bucurie adanc Tu semeni
Eu Te aștept sa vii din nou!

Și cred in asta cu tarie
Ca dragostea mi Te-a adus…
M-am daruit pe veci doar Tie
Am sa Te aștept o veșnicie
Ca Te iubesc Isus nespus!

Greta Andreica
16 mai 2013

Categorii
poezii

Te simti murdar și obosit


Te simţi murdar şi obosit
În lupta ta cea ternă,
Păcatele te-au copleşit
Iar duhul ţie secătuit
Pe zilnica ta pernă.

Ai vrea să urci spre culmi de har
Pe drum către lumină,
Dar totul parcă e-n zadar
Şi te confrunţi cu atât amar…
Te simţi murdar şi plin de vină!

Când vine testul de credinţă
Te înfiori în duhul tău,
Doreşti ca să ai biruinţă
Însă eşti strâns în neputinţă
Te simţi îmfrânt şi-ţi pare rău.

Aceasta este lupta noastra
Ca sa putem fi transformati,
Ca să plutim spre zarea albastra
Mai sus de lumea cea sihastra
La Dumnezeu sa fim înaltati.

Nu este simplu, este lupta,
E zbatere si zvarcolire aicea jos,
Cand carnea in bucati e rupta
Doar Duhul Sfant in duh ajuta
Sa poți fi transformat in chipul lui Hristos.

De aceia astazi te ridica
Sa nu ramai in lume jos,
Vino la cruce fara frica
Și la piciorul ei abdica,
Sa nu te pierzi de Domnul nost Hristos.

Ca zilele se scurg în pripă
Şi ani trec şi trec pe rând
Să nu mai faci de har risipă
Te ascunde sub a Domnului aripă
Și te caiește-n duh plangand.

Atata Har mai curge înca
Pentru orice suflet pe pamant
Isus Hristos, eterna Stanca
Mai cheama-n dragostea-I adânca,
Sa ne smerim sub sfant Cuvant!

Greta Andreica
15 05 2013